Particularitățile elementelor climatice

1. 1. TEMPERATURA AERULUI
      1. Temperatura medie anuală
         
         • este de +10°C pe ansamblul ţării
         • scade cu altitudinea (0,6°C/100 m) şi în latitudine (în S 11°C în Lunca Dunării şi 8,5°C în N)
         • izotermele (liniile care unesc puncte cu aceeaşi temperatură) urmăresc fidel curbele de nivel (liniile care unesc puncte cu aceeaşi altitudine)Þ izoterma de 6°C ≈ curba de nivel de 1000m(delimitează zona montană), iar izoterma de 0°C reprezintă curba de nivel de 2000 m (delimitează etajul alpin)
      2. Temperatura medie a lunii Iulie
         
         • este de +21°C
         • scade cu altitudinea (Lunca Dunării 23°-24°C , zonele montane înalte 18°C)
      3. Temperatura medie a lunii Ianuarie
         
         • este de aproximativ – 2°C
         • scade cu altitudinea (0°C în zona litoralului şi -10°C zonele înalte montane) şi de la V la E ( Câmpia de Vest -1°C, Câmpia Bărăganului -3°C, Pod. Moldovei -5°C)
      4. Amplitudinile termice anuale
         
         • diferenţele de temperatură între lunile extreme (Ianuarie,,Iulie)
         • evidenţiază caracterul continental moderat al climei
         • sunt de ≈ 21°-23°C
         • cresc de la V la E şi scad cu altitudinea

Formula amplitudinii termice At = T max – Tmin

1. 1. Temperaturi extreme:
      
      •  s-au înregistrat datorită unor condiţii locale
        
        • temperatura maximă absolută +44,5°C-înregistrată pe 10.08.1951 la Ion Sion (lângă Brăila)
        • temperatura minimă absolută –38,5°C-înregistrată pe 25.01.1942 la Bod (lângă Braşov)
        • amplitudinea termică anuală absolută: 83°C
2. PRECIPITAŢIILE:

• media este de 637 mm/an
• cresc odată cu altitudinea – 388 mm/an în Delta Dunării ăi pe litoral şi peste 1200 mm/an la peste 2000 m ( 1400 mm/an în M.Vlădeasa)
• scad de la V (630 mm/an- Câmpia de Vest) la E ( Bărăgan sub 500 mm/an)
• prezintă un regim neregulat, înregistrându-se ani ploioşi şi ani secetoşiÞ necesitatea construirii sistemelor de irigaţii
• cea mai mare cantitate de precipitaţii se înregistrează în luna iunie, iar cea mai mică în luna Februarie
• izohietele (liniile care unesc puncte cu aceeaşi cantitate de precipitaţii) urmăresc fidel curbele de nivel
• versanţii vestici primesc cantităţi de precipitaţii mai mari decât cei estici
• vara se pot înregistra ploi cu caracter torenţiale ce pot determina inundaţii

3. VÂNTURILE
   • sunt determinate de circulaţia generală a maselor de aer

• • • Vânturile de vest sunt predominate-bat dinspre V şi determină temperaturi moderate şi precipitaţii mai bogate
    • Crivăţul- bate dinspre E-NE mai ales iarna , fiind rece şi uscat determinând geruri puternice şi viscole mai ales în E şi Se României –pătrunde şi în Depresiunea Braşov unde poartă denumirea de Nemira
    • Suhoveiul- un vânt uscat ce bate dinspre E-NE,  vara, în E şi SE României determinând secetăÞ se mai numeşte regional „Sărăcilă” sau „Traistă goală”

• • vânturi locale

• • • Austrul– un vânt cald şi uscat vara, cald şi umed iarna, bate în SV ţării
    • Coşava– un vânt rece ce bate în Banat dinspre munţii din Serbia
    • Brizele marine– în zonele de litoral moderează temperatura şi creşte umiditatea
    • Brizele de munte– bat în depresiuni şi culoare de vale ( se inversează de la zi la noapte)
    • Vânturi de tip foehn– se înregistrează pe versanţii opuşi circulaţiei generale vestice (SE Munţilor Apuseni, SE Carpaţilor şi Subcarpaţilor Curburii, N Munţilor Făgăraş- Vântul Mare) fiind cald şi uscat

4. FENOMENE CLIMATICE:
   • inversiunile termice (In depresiuni intramontane)
   • zile geroase- temperaturi medii mai mici de -10°C
   • zile de îngheţ – temperaturi medii mai mici de 0°C
   • zile tropicale – temperaturi maxime de peste +35°C