Uncategorized

Trăim individual sau colectiv?

Trăim individual sau colectiv?

 

Prin ceea ce faci, te definești! Prin ceea ce transmiți, rămâi sau nu în mintea acelora care te-au cunoscut. Faptele tale, atitudinea avută și modul în care ai reușit să tratezi fiecare situație în parte sunt cele care conturează ceea ce mulți numesc părerea celorlalți despre tine.

În funcție de nivelul cunoștințelor lor și în funcție de percepția avută, de dorința lor de a înțelege faptele tale cu adevărat, vei fi catalogat în diverse moduri. Pentru unii vei fi mentor, pentru alții un exemplu, iar alții te vor cataloga drept un neînțeles și un neadaptat la rigorile societății. Unii vor vedea frumosul din tine, alții partea întunecată. Până la urmă în asta constă libertatea propriei vieți. Ceea ce trebuie tu să înțelegi este faptul că toate acestea nu trebuie să conteze mai mult decât părerea proprie despre cine ești și ceea ce faci. Până la urmă, cât timp acțiunile tale nu devin imorale sau ilegale, este strict părerea lor, toate vorbele care se vor auzi în jurul tău. Ceea ce trebuie să te preocupe este să pui un strop de suflet și de frumos în tot ceea ce faci. Să iubești totul. Să devii parte din ceea ce faci. Să lași o amprentă asupra tuturor realizărilor tale. Până la urmă, orice acțiune a ta va nemulțumi într-un fel pe cineva din jurul tău, pentru că așa este construită lumea, astfel încât mereu să existe o oarecare concurență, benefică progresului fiecărui individ în parte.

Pentru toate acestea și pentru a marca progresul în cauză, omul, prin ființa lui rațională, este supus unui drum ascendent în ceea ce privește înțelegerea și gestiunea într-un mod elegant a părerilor celorlați. Fiecare trece de la perioada copilăriei la frumoasa vârstă a adolescenței, iar de aici la perioada studenției când totul vibrează în favoarea ta, urmată brusc de statutul de om mare cu responsabilități, griji și de cele mai multe ori neîmpliniri profesionale și personale. Mulți dintre noi ar spune că este în firescul lucrurilor să se întâmple astfel, așa face toată lumea, toți plecăm de la același start și ajungem la același final. Întru totul de acord, dar oare toți trăiesc neîmplinirea sau succesul la același nivel? Răspunsul este unul simplu și clar sau poate dificil si nepredictibil? Sau este mai greu de atât? Sau poate toate acestea depind de cei care te înconjoară?

Este adevărat că firul acesta al dezvoltării trebuie să se întâmple, dar această evoluție este definită și ea de niște linii directoare date strict de deciziile pe care fiecare este dispus să și le asume. Aici de cele mai multe ori apare problema centrală, care netratată corespunzător atrage pe viitorul foarte apropiat consecințe dintre cele mai greu de gestionat.

Problema este că vârstă și experiența noastră nu este întodeauna una la care toate deciziile sunt cele mai optime și avem tendința de a ne lăsa influențați de ceea ce auzim în jurul nostru. Toți ne regăsim în aceasta. Cel puțin odată în trecutul tău trebuie să fi primit de la părinți sau apropiați o sintagma de genul ,,încearcă să te mai gândești…” sau cum le plăcea alor mei să spună ,,nu tot ce zboară se mănâncă, așa că mai gândește-te!“. Nici nu ne dăm seama ce putere pot să aibă aceste îndemnuri spuse de cine trebuie si cum trebuie la momentul potrivit, dar și cât rău pot să aducă în momentul când sunt aduse în discuții fără un temei solid și într-un mod total necorespunzător.

Conferiți răbdare celor care sunt la început, fie că vorbim de copiii voștri care sunt la debutul unei cariere sau că vorbim de copiii prietenilor de familie, sau de nepoți, sau de copiii unui simplu cunoscut. Oricum ar fi, rețineți că nu vă jucați doar cu vorbele pe care le spuneți, vă jucați cu destine!

Urmărește evoluția, nu pune frână destinului tău pentru orice urmă de îndoială a unui apropiat, prieten sau din cauza familiei, crede doar în tine și demonstrează asta!

Școala formală și scoala non-formală vs. scoala informațională

Școala formală și școala non-formală vs. Școala informațională

 

Fiecare dintre noi învata în cele mai diferite contexte – la școală, acasă, în cadrul grupului de prieteni, prin joc, la locul de muncă, prin interacțiunea cu ceilalți sau chiar din experiența proprie. Dacă ar fi să rezumăm altfel, am spune că putem învața în orice context, în orice situație sau mai general, în orice moment activ. Din toate aceste medii propice educației se pot deduce două mari categorii pentru aceasta. Vorbim de educația formală și de cea non-formală.

 

Educația formală descrie totalitatea eforturilor de organizare a procesului de predare și învățare, conturând astfel un mediu organizat în care scopul principal este dezvoltarea personală și profesională a beneficiarilor. Educația non-formală este cumulul de activități care urmărește dobândirea de către cursanți a unor competențe și aptitudini precum: competenţe interpersonale, capacitatea de lucru în echipă, încrederea în sine, disciplina, responsabilitatea, capacităţi de planificare, coordonare şi organizare/competenţe de gestionare a proiectelor, capacitatea de a rezolva probleme practice etc. Pe scurt, în cazul educaţiei non-formale accentul este pus pe învăţarea prin acţiune, învăţarea de la egali şi activitatea de voluntariat, acțiuni ce au relevanţă crescută în dezvoltarea personală a individului.

 

În România, conform Legii Educației Naționale nr. 1/2011, învăţarea în contexte non-formale este considerată ca fiind parte integrată în cadrul unor activităţi planificate, cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.

 

Cu toate acestea, problema omniprezentă astăzi în Sistemul Educațional din Romania este abordarea unui mod de predare preponderent informațional, punând accentul pe educația formală, neglijând aspecte importante ale educației non-formale. Toate aceste greșeli de managent conduc la creșterea numărului de analfabeți funcționali, adică persoane care știu să citească, dar nu sunt capabile să înțeleagă ceea ce citesc. Din feedback-ul pe care echipa SchoolModeOn l-a obținut în ultima lună de activitate de la elevii care reușesc să treacă peste aceste bariere ale sistemului, reiese clar lipsa abordării practice a topicurilor predate în cadrul formal al școlii. Mai mult de jumătate din elevii chestionați au afirmat că au discipline la care nu înțeleg ceea ce li se predă, ora de curs limitându-se adesea la un monolog al profesorului sau la o simplă dictare a informațiilor teoretice.

 

Recent ne-a fost expusă o întâmplare a unei familii cu doi copii gemeni, ambii actuali elevi în clasa a VII-a, care vine să întărească feedback-ul majoritar primit. Mama lor ne-a relatat cum într-o zi unul dintre cei doi baieți a întrebat-o ce studii trebuie el să urmeze pentru a deveni Ministrul Educației. Aceasta surprinsă l-a intrebat care este motivul care a stat la baza unei astfel de întrebări, iar acesta i-a răspuns: ,,Te-am întrebat pentru că vreau să schimb profesorul de informatică… . Acesta ne pune să rezolvăm probleme de pe pbinfo.ro, dar noi nu înțelegem cum să le rezolvăm, pentru că nu ne explică…”. De menționat este faptul că acești tineri sunt în cazul fericit, pentru că parinții lor au avut posibilitatea să acționeze în consecință și au găsit soluții astfel încât tinerii să se bucure de un parcurs educațional potrivit pasiunilor lor.

 

Totuși, să ne punem întrebarea, câti elevi reușesc să vadă aceste lipsuri și au curajul să le semnaleze sau și mai important, câti reușesc să scape la timp din aceste medii toxice pentru evoluția lor personală și profesională. SchoolModeOn nu vine să critice actualele scăpări ale sistemului, nici să împartă vina între guvernanți și directori sau să pună la colț profesorii care sunt și ei limitați în fapte și decizii. Noi vrem să subliniem faptul că abordarea unui mod de predare preponderent informațional este o greșeală fundamentală, pentru că nu de informație duc lipsă elevii de astăzi! Informația este peste tot, fapt care nu pare să fie știut de sistemul educațional românesc. În viziunea echipei SchoolModeOn, școala ar trebui să învețe elevii cum să filtreze și să aplice informațiile primite punând mereu întrebări, pentru că doar așa se poate realiza un învățământ de calitate.

 

Dacă te regășești în cele prezentate, îți recomandâm cu fermitate să iei atitudine fără să mai stai pe gânduri. Discută cu parinții tăi, vorbește cu colegii tăi, sau cu reprezentanții administrativi ai scolii pentru a găsi împreună cele mai potrivite soluții. Gândește-te că în joc este viitorul tău, iar timpul pentru tine este prețios și nu merită să fie irosit alături de niște oameni care nu-ți înțeleg nevoile

 

Dacă consideri că te putem ajuta cumva îți suntem alături, deci nu ezita să ne contactezi, pentru că doar împreună o să reușim să facem schimbarea pe care vrem să o vedem în educație!

 

Care mai este sensul educației în 2021?

Care mai este sensul educației în 2021?

 

În trecut am văzut un articol unde scria mare “Educația ne unește”, dar care mai este rolul și sensul acesteia în 2021, când până și școala a ajuns sa se facă online, oamenii să nu mai aibă șansa de a socializa și nu mai zicem de studenții de pe băncile facultății ce nu au parte de practică deoarece statul ne sugerează să stăm în închiși în casă?

 

Atât România, cât și restul populației, nu trec prin cea mai bună perioadă, având în vedere schimbările ce au parte de mai bine de un an de zile, dar nu trebuie să ne demoralizăm, nu este momentul. Haideți să privim partea pozitivă a lucrurilor, oamenii au realizat cât de benefic poate fi online-ul.

 

Educația a avut, are și va avea întotdeauna multiple roluri esențiale pentru oameni și pentru societatea în care trăim. Are implicații concludente pentru prosperitatea economică a fiecărui om în parte, a fiecărei comunități. Tehnologiile și evoluția lor rapidă au modificat mediul de afaceri și procesele de producție și au dus concurența de la nivel local la nivel mondial. Educația a devenit treptat una dintre cele mai mari afaceri la nivel mondial și sectorul privat a preluat treptat o mare parte din responsabilitatea educației pe tot parcursul vieții.

 

Alt rol al educației este cel social, ce oferă fiecărei persoană oportunitatea de a acumula cunoștințe și de a-și dezvolta atitudinile și abilitățile necesare pentru a deveni un cetățean informat și activ, care contribuie la evoluția comunității sale. Educația ne asigură astfel stabilitatea și dezvoltarea socială.

 

Baza fundamentală a educației se referă la dezvoltarea personală, fiecare dintre noi trebuie sa aibă posibilitatea de a se dezvolta potrivit potențialului său, astfel încât sa poată asigura independența și prosperitatea sa. Dezvoltarea personală continuă prin învățare și acumulare de informații pe tot parcursul vieții este esențială în societatea în care ne aflăm.

 

Educația în România se construiește pe încredere, solidaritate, echitatea și eficacitate.

 

Încrederea este una dintre valorile esențiale, ce definește respectul reciproc și interdependența între toate persoanele implicate în educație, de la elev și profesor până la familie și comunitatea în se desfășoară. Elevii trebuie sa aibă încredere că participarea la educație este valoroasă pentru ei, iar familia investește încredere în cadrele didactice, care sunt sau cel puțin se spune ca ar fi profesioniști în educație.

 

Echitatea constă în respectarea dreptului fiecărui elev de a avea șanse egale de acces pentru atingerea potențialului său maxim, indiferent de statutul social, caracteristici fizice și psihice sau aptitudini. Presupune comportamente bazate pe respectarea reciprocă a drepturilor și a îndatoririlor fiecărei părți implicate în demersul educațional, pe satisfacerea în mod echitabil a intereselor, a drepturilor și datoriilor fiecăruia.

 

Solidaritatea este acțiunea comună, coordonată, prin care toți cei implicați formează o comunitate de învățare incluzivă, lucrând împreună în interesul educației. Presupune lucrul în echipă, atât în contextul comunității și familiei, cât și între unități școlare naționale, internaționale, cu mediul privat și de afaceri, pentru a îmbunătăți rezultatele învățării.

 

Eficacitatea este preocuparea ca educația să aibă impactul dorit, respectiv copiii să învețe și să progreseze spre potențialul lor maxim. Se transpune în obiective clare, modalități de a măsura în mod frecvent nivelul fiecărui elev față de nivelul la care ar trebui să ajungă, dar și în instrumente de corectare a situației.

 

Școala reprezintă instituția care unește întreaga comunitate în jurul ideii de învățare pe tot parcursul vieții și îi oferă acesteia un spațiu pentru activități de învățare în sens larg. Mediul școlii evoluează de la zilele porților deschise la a fi în permanență un spațiu deschis, un spațiu plin de viață, în care membrii comunității se organizează pentru a învață împreună și unii de la alții.

 

Tu ai aceiași părere despre rolul și sensul educației în 2021? Lasă-ne părerea ta în comentarii!

Zona de confort și cum te afectează

Zona de confort și cum te afectează 

 

Am văzut recent un videoclip care m-a făcut să meditez la condiția mea socială și profesională și mi-am readus aminte cât noroc am avut să mă nasc într-o familie iubitoare și responsabilă. Este foarte importantă, nici decum întâmplătoare, această exprimare ,, iubitoare și responsabilă”! Dacă eram la una din extreme, facând parte dintr-o familie doar iubitoare sau una doar responsabilă, poate astăzi nu conștientizam importanța subiectului pe care doresc să-l expun în continuare. 

 

Mai exact, videoclipul aducea în prim-plan fericirea unor copii fără posibilități materiale, dar cu ample realizări educaționale, cărora, niste oameni cu suflet mare, le-au pus la dispoziție gadget-urile necesare pentru a putea continua școala în format online. Văzând fericirea de pe fața lor survenită în urma acestui gest, m-am întrebat cu o oarecare curiozitate, cum de mai reușesc acesti oameni să mai zâmbească cu această intensitate? Sau de unde energia excepțională de a lua în brațe pe cei care i-au ajutat, a se uita în ochii lor, și a le promite, fără rețineri, că vor deveni oameni mari? 

 

Noi restul, cei plini de griji, de nevoi, de responsabilități și etern lipsiți de timp, oare ne bucurăm de  fiecare clipă, de fiecare lucru mărunt la aceiași intensitate? Îți amintești când ai zâmbit ultima dată fără motiv sau când te-ai bucurat ultima dată cu adevărat pentru prietenul tău care a reușit ceea ce și-a propus?

 

Diferența dintre noi și ei este capacitatea lor de a ieși din zona de confort. Trăind mereu într-un mediu ostil, ieșirea din zona de confort pentru ei se confundă cu dorința de ascensiune personală și profesională. Practic, ei riscă tot mai ușor ca noi când vine vorba de o schimbare în viața lor. În schimb, noi suntem mereu constrânși, presați și chinuiți de frica de eșec, care până la urmă este cât se poate de naturală, doar că o ducem la extrem, uitând că învingerea acestei frici este elementul crucial din evoluția noastră. Nu uita, de fiecare dată când alegi să ieși din zona de confort, îți faci un favor!

 

Toata lumea îți sugerează să părăsești zona de confort, și tu știi că trebuie să faci asta pentru a putea trece la următorul nivel, fie ca vorbim despre viața persoanală, fie că vorbim despre cea profesională. Însă cum poți, concret, să faci asta? SchoolModeOn îți dă câteva sfaturi care te vor ajuta să te eliberezi de frici și de angoase și să pășești în afara zonei de confort!

 

1. Informează-te

 

Anxietatea izvorăște din teama de necunoscut. În general, când nu deții toate informațiile cu privire la o situație, există riscul să îți imaginezi un scenariu negativ, diferit de realitate. Însă poți să previi o asemenea situație prin informare. Cu cât știi mai multe, cu atât mai încrezător vei fi, ceea ce înseamnă că îți va fi mai ușor să ieși din zona de confort.

Documentează-te citind, căutând informații despre anumite situații pe internet sau consultându-te cu persoane avizate. Informația înseamnă putere!

 

2. Fă-ți un plan

 

După ce te-ai informat, e indicat să îți faci un plan care să te ajute, pas cu pas, să ieși din zona de confort. Vei incepe cu mici pași, care să te ajute să capeți încredere în forțele proprii și, pe măsură ce timpul va trece, vei face pasi tot mai mari.

Asta înseamnă că te vei provoca pe tine însuți să faci lucrurile de care te temi cel mai tare. Identifică schimbările care consideri că îți vor da cele mai mari bătăi de cap și găsește metode prin care să te asiguri că vei putea să le faci.

 

3. Renunță la rutina zilnică

 

Rutina nu face altceva decât să întărească zona de confort. Combate rutina zilnică prin mici modificări – întoarce-te de la serviciu pe un alt drum, ia masa de prânz într-un restaurant diferit in fiecare zi, nu mai folosi liftul ci urcă pe scări, mergi la film într-un alt cinematograf – prin mici gesturi aparent banale, vei reuși să te formezi în așa fel încât să ieși din zona de confort fără să ai probleme.

 

4. Renunță la nevoia de a deține controlul

 

Pe lângă teama de esec, și nevoia de a deține în permanență controlul contribuie la stabilirea și întărirea zonei de confort. Nu îți mai satisface nevoia de control ci fă-ți, mai degrabă, un obicei din a lăsa frâiele pe mâna altcuiva.

 

5. Fii mai dur cu tine

 

Obișnuiești să îți găsești tot felul de scuze pentru a nu ieși din zona de confort. Propune-ți să fii mai dur cu tine, astfel încât să nu îți dai voie să rămâi în aceasta zona. Ceartă-te, supără-te pe tine, critică-te aspru când observi că refuzi să faci lucruri benefice și plăcute, care însă te obligă să depășești barierele zonei în care te simți confortabil.

 

6. Extinde-ți în permanență zona de confort

 

Dacă îți este greu să ieși totusi din zona de confort, indiferent de eforturile depuse, încearcă să îți extinzi aceasta zonă. Asta înseamnă că vei face un lucru nou de atât de multe ori, încât va face parte din zona ta de confort. Împingând de fiecare data limitele pe care singur ți le-ai impus, îți vei extinde zona în care te simti bine și astfel vei părăsi zona de confort fără să îți dai seama.

 

Tu cum procedezi pentru a te scoate din zona de confort? Împărtășește cu noi metodele tale în secțiunea de comentarii!

Metoda Cornell. Învață cu Walter Pauk!

Metoda Cornell. Învață cu Walter Pauk!

 

Sțim cu toții că dacă notițele nu sunt organizate sau nu sunt citibile pe repede înainte, atunci lectura lor ulterioară este o adevărată provocare. Asta nu are nimic în comun cu cât de frumos sau urât scrii, ci este vorba despre felul în care îți structurezi notițele. Practic de modul în care structurezi notițele din timpul orelor de curs depinde și gradul de utilizare al acestora. Notițele, în fond, fiind simple însemnări care ne ajută să ne amintim anumite concepte în vederea înțelegerii acestora.  

În mediile de învățare formală, acest subiect al structurării notițelor, de o  importanță critică, de altfel, este tratat la diverse și adesea deloc. În școlile din România, din păcate, se preferă impunerea modului de predare prin dictare, rezultând astfel o cantitate semnificativă de maculatură într-un număr de exemplare egal cu al elevilor sau studenților prezenți. Statisitica arată că dintre acestea foarte puține mai sunt citite în totalitate sau utilizate în adevăratul scop. Restul rămânând simple artefacte care, ne place sau nu să acceptăm, denotă incapacitatea unor cadre didactice de a antrena elevul/ studentul în actul educațional, limităndu-se la un fel de monolog public.

În aceste condiții, echipa SchoolModeOn readuce în discuție o metodă simplă și usor de abordat care te poate ajuta să înveți să-ți structurezi materia predată la orele de curs. Metoda se numește Cornell și a fost inventată în anii 50 de către un expert în tehnicile de studiu de la Universitatea Cornell, Walter Pauk, autorul bestseller-ului How to study in College. În ciuda vechimii ei, metoda are avantajul că, pe de o parte, ușurează pregătirea pentru un examen sau pentru un test, iar pe de altă parte facilitează şi reţinerea de lungă durată a informațiilor.

Aplicarea metodei Cornell

Metoda Cornell cuprinde doua părți pe care le detaliem în cele ce urmează.

  1. Pregătirea foilor de curs

La etapa de pregătire a foilor de curs trebuie să împarţi pagina în trei zone de lucru ca în imaginea de următoare.

  1. Cum procedăm?

Zona cu numărul doi se completează în cel mult 24 de ore de la data completării zonei marcate cu unu. De obicei aici trecem întrebările pe care le avem legat de temă. Se recomandă împarţirea întrebărilor în două categorii: întrebări pentru care răspunsul îl putem găsi singuri (Ex. Termeni pentru care semnificația nu este clară, etc) și întrebări pentru profesor. Se recomandă discuția cu acesta la următoarea oră de curs. De asemenea, în această zonă poţi trece şi întrebările care pot fi prezente în formele de evaluare (examene, teste, ascultări etc).

A treia zonă este pentru un rezumat al lecţiei. Această procedură te va ajuta să înţelegi mai bine tema predată prin transformarea informației predate într-o oră (sau mai multe) în câteva idei principale.

Pentru că noi am făcut primul pas și am împărtășit cu voi metodele noastre de învățare, acum este rândul vostru să ne răspundeți la niște întrebări:

Voi ce metode de învățare folosiți?

Dacă o să aplici metoda Cornell, o să folosești laptopul sau hârtia pentru asta?

Eșecul nu este un ritual de inițiere, evită-l!

Eșecul nu este un ritual de inițiere, evită-l!

În societatea contemporană, eșecul a devenit un fel de ritual de inițiere. Mereu auzim ca nimic nu este ușor, ca tot ce este frumos se obține greu, cu multă muncă și învățând din greșeli. Fenomenul a luat atâta amploare încât unii desemnează eșecul ca fiind un factor de întărire al experienței. Pe scurt, știm cu toții sintagma, ni se spune de mici că: “Omul din greșeli învață”. Dar oare ce anume învățăm și cât ne ajută aceste experiențe pe viitor?

Având atâtea nereușite în jur, nu avem încotro și ajung să ne influențeze. Mai alarmant este că ne lăsăm păcăliți de statistici, când eșecurile altora exact așa sunt, eșecurile altora, nu ale tale, ale mele sau ale noastre! Faptul că alții eșuează și nu reușesc să se adapteze la unele cerințe nu are nicio legătură cu tine. Faptul că alții nu reușesc să-și formeze un cerc de prieteni de calitate, iarăși, nu are nicio legătură cu tine. Faptul că alții nu reușesc să trateze o problemă punând un preț corect pe implicațiile acesteia nu are legătură cu tine. Faptul ca alții nu reușesc… in fine, ai prins ideea!

Absurditatea acestei idei preconcepute, conform căreia trebuie să înveți din greșeli, este cu atât mai profundă cu cât te întrebi mai des ce anume inveți din greșeli. Poate că înveți ce să nu mai faci, dar cât de valoros este acest aspect? Practic, tot nu știi ce ar trebui să faci mai departe. Și ca să vezi că am dreptate, compară acest lucru cu ideea de a învăța din lucrurile reușite. Când ceva merge, știi ce anume a funcționat și poți face acel lucru din nou. Și cel mai probabil o să te descurci mai bine data viitoare.

Eșecul nu condiționează sub nici un fel succesul și ar trebui să învățăm să acceptăm asta, trecând peste toate prejudecățile celor din jur care mereu vor învăța din greșeli, dar niciodată nu vor înțelege! Un studiu publicat de Harvard Business School a arătat că antreprenorii care au avut deja succes au mult mai multe șanse să reușească din nou. Însă antreprenorii a căror companii au eșuat cel puțin odată aveau o rată de succes similară cu cei care înființau pentru prima dată o companie. Nimic surprinzător! Evoluția nu se bazează pe greșelile din trecut, ci continuă întotdeauna pe baza lucrurilor care au funcționat deja.

Tu ce faci? Încă înveți din greșeli sau alegi să fii cu adevărat de succes? Să nu-ți fie frică niciodată să încerci lucruri noi, să găsești soluții din mers. Pur și simplu urcă în tren și pleacă! Poți să-ți cumperi haine mai frumoase, periuță de dinți și cremă de ras după ce ajungi! Poate nu ești obișnuit să schimbi regulile în timpul jocului. Însă a urma orbește un plan care nu are legătură cu realitatea e și mai înfricoșător!

Cum să-ți administrezi timpul?

Cum să-ți administrezi timpul?

 

Uneori nu reușim să ne atingem obiectivele și tindem să zicem că timpul este insuficient. Adevărata problemă nu este lipsa timpului, în fond timpul este același pentru toți. Neajunsul în această situație este managementul prost al resursei timp. Dacă și tu te confrunți cu astfel de problemă, ar trebui să înveți cum să-ți organizezi timpul așa încât să-ți atingi obiectivele până la data estimată.

Este un lucru cunoscut acela ca fiecare își organizează sarcinile zilnice în functie de ritmul de lucru și timpul estimat. Probabil și tu faci la fel, cântărești fiecare cuantă de timp, analizezi fiecare oră și poate pui munca înaintea timpului tău liber, dar tot nu reușesti să le faci pe toate. SchoolModeOn îți aduce în vedere câteva aspecte pe cât de simple pe atât de nerespectate care îți pot schimba modul în care îți planifici timpul.

 

Cum îți petreci ziua vs. cum ai fi vrut să-ți petreci ziua.

Cu toții ne dorim ca orice zi din viata noastră să fie una cât mai productivă pentru noi, dar cu un efort personal minim. Caz plauzibil sau ipotetic funcție de modul de interpretare pentru efortul personal minim. Problema timpului ar dispărea dacă ziua de lucru ar putea fi formată din 50% distracție, 40% somn și 10% muncă (,,ziua ideală”), însă studiile în domeniu descriu modul nostru de a ne petrece ziua ca fiind 50% muncă, 25% plictiseală, 15% somn și 10% distracție.

 

Zilele sunt complementare una fața de cealaltă!

La fiecare început de săptămână pierdem căteva ore pentru a ne stabili agenda săptămână. De câte ori nu ți s-a întâmplat să refaci totul pentru că au apărut alte evenimente în decursul săptămânii? În acest context timpul petrecut pentru planificarea inițială este pierdut degeaba, așadar cum zicea David Heinemeier Hansson, de la 37 Signals: “Planuiește doar 4-5 ore de muncă grea pe zi”.

 

 Lucrează mai mult atunci când ești în starea potrivită și relaxează-te   când nu ești!

“Este normal să ai zile în care nu poți munci și zile în care muncești câte 12 ore incontinuu”, Alain Paquin. Nimeni nu este făcut pentru muncă continuă, până și mașinăriile se mai defectează. Productivitatea depinde de starea ta de sănătate fizică și psihică.

 

Respectă-ți timpul și fă-l respectat!

Trebuie mereu să ai în vedere că timpul tău este cea mai de preț resursă de care dispui, tu fiind unicul proprietar al acestuia. Gândește-te că timpul tău costă 1500$ pe oră și trebuie să acționezi corespunzător.

 

Mai multe ore de muncă nu înseamnă mai multă productivitate. Folosește constrângerile drept oportunități!

O să ajungi să întălnești sau poate chiar cunoști deja persoane care muncesc de dimineață până seara târziu, care fac ore suplimentare peste ore suplimentare și dorm 3-4 ore pe noapte. Orice ar zice sau orice argument ar aduce, o astfel de abordare nu denotă decât incapacitatea de a își pune task-urile în ordine într-un timp alocat. Nu se poate vorbi despre productivitate aici, ci doar de un management extrem de prost al timpului.

 

Să știi mereu obiectivul pe care trebuie sa-l atingi în fiecare zi!

“Lucrează doar la acel lucru care are cel mai mare impact.”, Jason Cohen. Așa cum nu poți pleca într-o călătorie fără să știi destinația, exact în același mod nu te poți apuca de treabă dacă nu-ți cunoști obiectivele și prioritățile pentru acea zi.

 

Setează o dată limită pentru orice!

Nu lăsa obiectivele să meargă de la sine. Suntem mereu mai focusați și mai productivi atunci când avem un timp limitat.

 

Folosește o aplicație pentru a primi notificări cu sarcinile zilnice!

Nu avea încrede în propria memorie, poate da greș câteodată. Avantajul aplicațiilor de management pentru task-uri îl constituie funcția de prioritizare a sarcinilor de lucru. Cu aceasta o să ai mereu în față obiectivele tale zilnice, iar productivitatea ta o să crească.

 

Nu uita să iei pauză din când în când!

Pauza este activitatea recreativă care înseamnă detașarea totală de sarcinile de lucru curente pentru o perioadă scurtă, nu timp alocat proiectării soluțiilor task-urilor următoare. Indicat ar fi ca locul în care îți petreci pauza să fie diferit de locul unde-ți desfășori activitatea. 

error: Content is protected!